Ating barbia slefuita cu-n suras
impins trasnparent,
din inima marginita de curbe
nesfarsite.
musc din tacerea cuvintelor nespuse
sorb din zambetul tau,
adun culoare prin sarutul tau
m-a imbat din privirea unui rasarit
Iubindu-te prezent.
Privesc cristalinul diminetii
ametit in vise netrezite.
ridic bratele a glas de dor
de-un anotimp al meu,primavaratec,
racorit de imbratisari estivale
incalzit in causul unei ierni
nesfarsit autumnale.
Anto, 22 iulie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu