joi, 24 august 2017
Acelui rasarit
Alerg sa prind valul
Ce tasneste dintre scoicile sparte,
Frumos colorate a viata.
Imi privesc palmele caus
Prin straveziul apei si sorb…
Racoarea…racoarea unei amintiri,
La margine de timp adancit in nisip.
Departe, langa stanca scaldata de valul noptii,
Un iz de cafea isi serbeaza dimineata.
Aroma ametitoare imi afunda talpile
In nisipul unui vis adanc,
Trezit in rasaritul unui sarut
Mangaiat de pana unui pescarus.
……………….
Acelui rasarit
Anto, 1 aprilie 2013
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Femeie, esti Univers!
Femeia! e-o lacrima de stea cu ochii mari de peruzea, straluce-n noapte scaldata in amor din fructul vietii, naste un odor. Femeie! ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu